Despre alergii

   Acest blog, nu oferă servicii profesionale medicale de sanatate sau de orice alt fel. Informatiile pot fi folosite ca material de referinta si nu ca un sfat medical profesional. El nu înlocuiește consultatia sau vizita la medic.

  Suntem intr-un secol aflat sub amprenta poluarii, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice si a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului.

  Toate aceste directii sfasie efectiv fiinta umana in toate felurile, motiv pentru care organismul biologic este si el afectat atat de tare, incat se contureaza din ce in ce mai mult o noua dominatie a unor boli considerate neglijabile pana acum: alergiile, cancerul, depresiile si anxietatea, stresul informatic si bolile autoimune.

  Igiena exagerata, agresiunea organismului cu substante chimice si consumul de alimente tratate chimic, reprezinta o parte importanta din factorii declansatori ai aparitiei bolilor alergice.  Datorita igieniei exagerate sistemul imunitar nu mai este direct angrenat in lupta cu microbii si devine mult mai sensibil la substante banale cu care intra in contact, ducand in final la alergii.

 

  Ce este alergia?
  Din cauze necunoscute pana in prezent, sistemul imunitar produce in cantitate crescuta niste anticorpi (Imunoglobuline E ) fata de anumite substante numite alergeni, substante tolerate insa de majoritatea persoanelor.

  Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii si mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fara localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal) la nivelul ochilor (conjuctivita alergica), la nivelul cailor respiratorii (rinita, astm bronsic alergic ) sau chiar la nivelul intregului organism (reactii sistemice -soc anafilactic). 

 
 Tipuri de alergii si simptome 
 1. Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute alergii numite rinite, rinosinuzite, astm bronsic alergic.

  Principalele acuze ale pacientilor cu alergie respiratorie sunt:
  - in cazul rinitei alergice: stranut, mancarime de nas (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasa), nas infundat (obstructie nazala bilaterala, alternanta);
  - in cazul astmului alergic: mancarime in cerul gurii (prurit palatinal) si in ureche (prurit otic), oboseala (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mancare (anorexie), scaderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiratie suieratoare (wheezing), senzatie de sufocare (dispnee) sau de constrictie a pieptului.
  Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren) in functie de prezenta alergenului cauzator si se pot prezenta in forme diferite de severitate. 
  Cei mai frecventi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casa, mucegaiurile, polenurile, epiteliile si perii de animale de companie (caini, pisici, iepuri, porcusor de guineea etc). 
 2. Alergiile alimentare se manifesta rapid dupa ingerarea alimentului alergenic si se

manifesta prin prurit orofaringian, eruptii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urma reprezinta edem cu localizare de gravitate putand determina sufocare si deces prin insuficienta respiratorie acuta), greata, varsaturi, diaree, sau uneori reactii brutale ale intregului organism asociate cu scadere de tensiune arteriala (soc anafilactic).
  Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vaca, albusul si galbenusul de oua , alunele, arahidele, soia, pestele, telina, morcovul, faina de grau ,rosiile, kiwi, banana, cafeua, cacao, piresici, caise etc.

  Pe langa cele 2 categorii mai exista si alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale etc.
  Exista multi alti alergeni mai putini frecventi si mai necunoscuti, unii avand implicatii mai ales ca factori alergenici profesionali ca de exemplu: produsele de brutarie si patiserie, aditivi alimentari, produse cosmetice, produse dentare, parfumuri, produse utilizate in coafura, izocianati, metale nepretioase (nichel, cobalt, aluminiu), adezivi pe baza de metacrilat, plante diverse, lemn, aditivi ai cauciucului, latex, fotoalergeni, substante chimice utilizate in industria incaltamintei, culori utilizate in industria textilelor etc.

  Acesti alergeni pot determina reactii diverse ale organismului, atat cutanate de contact , eczeme, cat si respiratorii, rinita si astm bronsic.

  Numai medicul alergolog poate determina cauza acestor alergii si iti poate recomanda tratamentul corespunzator. 

 

  Cele mai frecvente tipuri de alergii sunt:

 rinita alergica sau "febra de fan", astmul bronsic, eczema, urticaria, angioedemul si anafilaxia. 

 Se apreciaza ca rinita alergica afecteaza pana la 40% din populatia globului.

  - alergiile sunt din ce in ce mai frecvente, mai ales din cauza factorilor actuali externi, precum poluarea.

  - unul din trei copii dezvolta o boala alergica.

  - copilul alergic devine, in cele mai multe cazuri, si un adult cu afectiuni.

  - din cauza alergiilor, se recomanda atentie la administrarea laptelui la nou-nascuti.

  - vaccinurile de sensibilizare la polen trebuie facute cu cateva luni inainte de sezon.

  - acarienii si polenurile dau cele mai frecvente alergii.

  - adrenalina autoinjectabila este un antidot la alergia la veninul de albina.

  - reactiile alergice cu soc anafilactic sau astmul bronsic sunt cele mai periculoase. 

  - testele cutanate sunt primul pas in tratarea alergiei la lana. - testarea cutanata pentru toata gama de alergii se poate face la orice alergolog.

  - raceala poate fi confundata cu alergiile.

  - fructele de mare congelate pot contine un parazit care provoaca alergii.

  Diagnosticul alergiei si identificarea alergenului care cauzeaza reactia alergica este uneori dificila. 

 Se pot efectua teste alergologice fie cutanat (tehnica prick) fie prin recoltare de sange si tehnici specifice de laborator.
  Testarea cutanata prick este cea mai des utilizata, foloseste solutii standardizate de alergeni pentru testare, este cea mai ieftina si mai rapida (rezultatele se obtin in 15-20 minute) si este mai bine corelata cu adevaratele sensibilizari alergice relevante ptr simptomele pacientului.
  Este nonagresiva, nedureroasa si nepericuloasa daca este efectuata corect, in corelatie cu istoricul alergic al pacientului si cu stadiul de boala prezent.
Se poate efectua la orice varsta, inclusiv la copii mici, varsta minima fiind dictata de colaborarea copilului la aplicarea si sustinerea picaturilor de testare timp de 15 minute fara sa fie sterse.
  Testarea alergologica din sange se indica doar pentru pacientii la care nu se pot respecta conditiile unei testarii cutanate corecte, sunt investigatii invazive (presupun recoltare de sange venos), sunt mult mai scumpe, rezultatele se obtin in functie de laborator in cateva zile. 
 Pentru pacientii cu alergie respiratorie se impune de cele mai multe ori efectuarea de investigatii ale functiei pulmonare, cea mai utilizata fiind spirometria. 
 Spirometria masoara cu ajutorul unui aparat numit spirometru, volumele si debitele de aer pe care le mobilizeaza plamanul unei persoane la un moment dat. Este o metoda neinvaziva, usor de realizat, ieftina, reproductibila.
  Prin aceasta investigatie se evidentiaza mai ales obstructia cailor respiratorii, severitatea si reversibilitatea acesteia la tratament bronhodilatator.
 Atentie! Trebuie stiut ca toti pacientii cu rinita si rinosinuzita alergica ar trebui sa efectueze spirometria pentru ca aceasta afectiune se asociaza foarte frecvent cu astmul bronsic. 

   De retinut ! 

  Orice investigatie clinica, biologica sau functionala a unei alergii va fi stabilita numai dupa un consult alergologic in care medicul va detalia in amanuntime intreg istoricul alergic si medical al pacientului astfel incat investigatiile sa fie alese corect si sa fie relevante pentru stabilirea corecta a diagnosticului si a tratamentului adecvat. 

 
  Tratamentul alergiilor respiratorii 

 Odata identificata cauza alergiei, in primul rand poti lua masuri pentru a reduce expunerea la acel alergen. De exemplu, daca ai aflat ca esti alergic la acarienii de praf, se recomanda stergerea prafului cu o carpa umeda, spalarea saptamanala a asternuturilor la 60°C, folosirea huselor de pat sau de perne antialergice ori lipsa depozitarii cartilor in dormitor. 

 Persoana alergica la polen va primi de la medicul alergolog sfaturi precum pastrarea geamului inchis dimineata si seara sau purtarea unei palarii si a ochelarilor de soare, pentru o expunere diminuata. 

 Pentru ameliorarea simptomelor provocate de o alergie se recomanda medicamentatia prezentata mai jos dar tine cont ca tratamentul medicamentos NU vindeca alergia, doar diminueaza reactiile provocate de aceasta. 

 Antihistaminicele: 

 - blocheaza actiunea histaminei (substanta prezenta in corp care actioneaza ca un aparator impotriva agentilor straini care vor sa patrunda in organism) si regleaza sistemul imunitar prin reducerea reactiilor imune la factorii alergeni; 

 - antihistaminicele nesedative le gasesti in farmacii si le poti achizitiona fara reteta;  

 - exista si sprayuri antihistaminice, nazale si oculare; intreaba farmacistul; 

 - spray-urile nazale corticosteroide: 

 - sunt eficiente pentru tratamentul rinitei alergice moderate pana la severe, daca sunt utilizate conform prescriptiei; 

 De stiut:

 - tratamentul poate fi alcatuit din antihistaminice si corticosteroide, fiind utilizate pentru ameliorarea simptomelor rinitei alergice moderate pana la severe; 

 - in unele cazuri pot fi de ajutor si picaturile oftalmice, solicita consiliere farmacistului; 

 - exista si spray-uri naturale, cu solutie salina sau apa de mare, folosite pentru decongestionarea nasului, in cazul rinitelor alergice sau a sinuzitelor; 

 Adrenalina (Epinefrina): - este utilizata pentru tratamentul de urgenta, de prim-ajutor, cand viata pacientului este pusa in pericol - prezinta o reactie alergica severa (anafilaxie) la intepaturi de insecte sau medicamente;

 - se administreaza cu un auto-injector si nu este necesara pregatirea medicala; Imunoterapia alergenica: 

 - spre deosebire de optiunile de tratament mai sus prezentate, care sunt de scurta durata si care au rolul de a tine sub control simptomele suparatoare, imunoterapia alergenica (cunoscuta si sub denumirea de desensibilizare sau hiposensibilizare) actioneaza impotriva cauzei, stopand reactiile alergice; 

 - implica administrarea unor cantitati controlate de extracte de alergeni (cei care cauzeaza simptomatologia pacientului) sub forma de injectii sau picaturi/tablete administrate sub limba; in felul acesta organismul se obsinuieste cu substanta in cauza si dezvolta toleranta (sistemul imunitar nu mai declanseaza mecanisme de aparare); 

 - imunoterapia mai este numita si vaccinare antialergica si este un tratament de lunga durata, cuprins intre 3 si 5 ani; 

 - doza in formula injectabila se administreaza lunar, iar cea sublinguala in fiecare zi (pentru minim 3 ani); imunoterapia este supravegheata de medicul alergolog;